Răspunderile suplimentare şi dubla ierarhie

Lasând la o parte îndatoririle specifice serviciului de pază, agenţii de securitate pot primi şi sarcini suplimentare, de natură administrativă, situaţie frecventă acolo unde nu există efective destinate pentru acest tip de activităţi. In principiu, desfăşurarea acestor tipuri de activităţi (de curăţenie, grădinărit etc.) poate  constitui o modalitate de înlăturarea a monotoniei şi de umplere a timpilor morţi, cu condiţia ca timpul acordat acestora să nu depăşească o anumită limită, iar solicitările să nu fie atât de grele încât să afecteze timpul necesar pentru odihnă.

Agenţii de securitate îşi realizează munca în locaţiile clientului şi trebuie sa respecte un soi de dublă ierarhie: pe de o parte trebuie să respecte cerinţele profesionale ale angajatorului, pe de altă parte, pe cele ale clientului. Relaţiile subcontractuale vor genera neclarităţi, solicitări ambigue în ceea ce priveşte rolul şi responsabilităţile fiecărei persoane ce îşi desfaşoară activitatea de muncă în acelaşi loc. Cand lucrătorii unor firme diferite sunt implicaţi în acelaşi mediu de muncă (de ex. muncitorii dintr-un şantier, împreună cu agentul), relaţiile de muncă devin mai complexe şi pot complica coordonarea activităţilor. Aceasta poate produce dezorganizare, tensiuni şi confuzie în ceea ce priveşte sarcinile, resposabilitaţile sunt slab definite, iar agentului îi va fi dificil să indeplinească aşteptările de rol, acest lucru ducand la insatisfacţie cu munca. Solicitările ambigue se referă şi la faptul că personalul de securitate este deseori solicitat de client sau de public să-şi depăşească rolul şi responsabilităţile şi să acţioneze într-un mod nelegitim sau într-unul în care nu este competent.

In meseria de agent de securitate există destul de des riscul apariţiei unor responsabilităţi suplimentare, iar munca în sine presupune o permanentă diversitate, adaptare, prioritizare a sarcinilor iniţiale. Uneori, atenţia trebuie focalizată asupra câtorva elemente în acelaşi timp pentru a putea reacţiona rapid la ceva neaşteptat. De exemplu, la controlul accesului, agentul trebuie să identifice zeci de persoane în scurt timp, să ia rapid decizii (fără a avea toate informaţiile necesare), sarcini ce implică procesarea unei cantităţi mari de informaţii şi declanşarea de procese cognitive, ce pot duce la supraîncărcare mentală. Poate apărea şi o problemă opusă. Există câteva slujbe de noapte unde agentul trebuie să monitorizeze sediul clientului singur, încărcătura nu este foarte stimulativă şi poate avea efecte negative asupra sănătăţii. Reducerea sau chiar absenţa informaţiilor provenite din mediul exterior afectează funcţionarea mecanismelor psihice (atenţie, percepţie), fapt ce se reflectă în plan mental prin stări de plictiseală, nerăbdare. Consecinţa este scăderea vigilenţei şi impulsionarea agentului de securitate de a se ocupa de anumite activităţi care îl pot distrage de la responsabilităţile sale.

Cercul vicios al sărăciei și sănătății mentale a agenților de securitate

Marea majoritate a agenților de securitate/paznicilor se află în situații sociale dezavantajoase, ceea ce creează un cadru prielnic pentru o rată mai ridicată de afecțiuni psihice decât ceilalți ce dispun resurse financiare ce le permit menținerea unui nivel decent de trăi, cât și de oportunități educaționale și de muncă. Se poate contura o interdependență între sărăcie și incidența depresiei la agenții de securitate, prin expunerea mai mare la experiențe stresante, urmate de incapacitatea de coping datorată uneori diferențelor individuale dar și în ceea ce privește dezavantajul lipsei relațiilor sociale suportive.

Întâmpinând atâtea dificultăți și neajunsuri, agenții de securitate pun tristețea, disperarea, teama și anxietățile pe seama acestora, ignorând faptul că ar putea suferi de o boală psihică. Rămasă nedescoperită și netratata, de cele mai multe ori aceasta are tendința să se agraveze. Când aceștia cer totuși ajutorul prietenilor, sfaturile lor nu sunt cele mai potrivite, în sensul că sunt tentați să pună depresia pe seama lipsurilor, gândindu-se că odată ce problemele financiare împreună cu restul cauzelor ce au provocat-o dispar, dispar și consecințele.

În condițiile în care psihozele au cea mai înaltă prevalență la clasele inferioare, statutul socio-economic deficitar este asociat cu prevalența ridicată a tulburărilor afective, ca: depresie, tulburări bipolare, tulburări induse de alcool și substanțe, tentativele de suicid apar cel mai des la categoriile sociale asociate cu destabilizarea socială și deprivarea socio-economică, corelația dintre sărăcie și afecțiunea psihică pare să se evidențieze destul de ușor.

Asocierea între clasa socială și afecțiunile psihice este una destul de complexă. Studiile arată că persoanele din clasele sociale inferioare au o probabilitate mai ridicată de spitalizare și rămân în spital mult mai mult timp decât cei din clasele de mijloc. Studiile indica, de asemenea, faptul că acele caracteristici ale personalității asociate cu vulnerabilitatea la stres ca: stima de sine scăzută, fatalism și inflexibilitate intelectuală, sunt mai frecvente la persoanele ce se află în condiții defavorizate. Condițiile stresante în care se găsesc categoriile de persoane nevoiașe reprezintă un factor de risc major pentru dezvoltarea de afecțiuni psihice, unde sărăcia creează un sentiment de frustrare și de izolare socială. Acolo unde sărăcia pare corelată cu rate ridicate ale afecțiunilor psihice, iar afecțiunile psihice par să conducă la un trai sărăcăcios, putem spune ca acestea, până într-un punct, se autoconsolidează.

Banii cu siguranță nu garantează sănătatea mentală, așa cum nici absența lor nu conduce în mod necesar la declanșarea afecțiunilor psihice. Chiar și-așa, sărăcia poate fi considerată atât determinant, cât și consecință a unei slabe sănătăți mentale.

Inspectorul de paza, mai putin eficient decat clientul sub acoperire?

Evaluarea sub acoperire ( sau mystery shopping-ul) este o modalitate de evaluare a calitatii serviciilor, prin care societatile apeleaza la clienti sub acoperire pregatiti, clienti ce vor avea ca scop urmarirea atitudinii angajatilor din timpul programului de munca, modul de indeplinire a sarcinilor, identificand care sunt punctele slabe din interactiunea angajatului cu clientii. Un client sub acoperire poate identifica atitudini ce nu pot fi evaluate prin simpla urmarirea camerelor de supraveghere, cum sunt: replicile angajatului, daca foloseste un limbaj neadecvat, daca ignora clientii, etc. La finalul intalnirii cu angajatul, clientul sub acoperire redacteaza un raport standardizat despre interactiunea cu acestia, datele urmand sa fie analizate, ca mai apoi sa fie utilizate pentru a contura concluzii cu privire la performanta angajatilor.
Daca ne referim la sectorul de securitate privata, printre responsabilitatile unui inspector de paza se regasesc si verificarile activitatilor serviciului de paza la obiectivele contractate, insa cu rezultate nu atat de relevante comparativ cu rezultatele pe care le-ar putea obtine un client sub acoperire. Un prim motiv pentru care inspectorul de paza nu va putea niciodata inlocui un evaluator din afara este aproape evident, acela ca prezenta
lui va modifica aproape instantaneu reactia agentului de securitate. Acesta recunoscandu-l, va incearca sa ii ofere inspectorului ceea ce acesta asteapta de la el. Prezenta inspectorului intotdeauna va determina intrarea in functiune a mecanismelor de aparare a agentului de securitate, rezultatul fiind modificarea comportamentului si denaturarea rezultatului evaluarii.
Este dificil, daca nu chiar imposibil de neutralizat reactia agentului de securitate observat, chiar daca se incearca crearea unei false impresii ca intereseaza un alt aspect din mediul respectiv si nu observarea acestuia. Atitudinea neutra nu poate fi obtinuta daca agentul de securitate identifica il cel care il observa autoritatea. Singura solutie ar fi apelarea la observarea indirecta, unde este esentiala necesitatea discretiei – subiectul nu trebuie sa-si dea seama ca este observat sau ce aspecte sunt vizate.
Observatia nu inseamna utilizarea amintirilor, ci luarea in calcul doar a elementelor observate, iar acest lucru necesita o obiectivitate crescuta. Inspectorului de securitate ii va fi greu sa fie impartial, deja il cunoaste pe agent. Aceasta este o alta sursa de eroare frecvent intalnita la evaluatori, tendinta de a deforma faptele in functie de orizonturile, dispozitiile mentale in care se afla in momentul efectuarii observatiei. Inspectorul de paza trebuie sa fie bine instruit cu privire la combaterea efectelor de anticipare – profetia care se implineste. Asteptarile si anticiparile inspectorului de paza induc rezultate in conformitate cu acestea. Cercetarile au demonstrat ca anticiparile profetului cresc probabilitatea ca evenimentul anticipat sa se si produca.
Pentru evaluarea sub acoperire pot fi concepute si interactiuni mai speciale, in cazurile in care angajatorul urmareste sa testeze capacitatea personalului de a reactiona in situatii sub presiune, sau cele in care doreste verificarea moralitatii angajatilor – daca agentul de securitate primeste sau nu spaga atunci cand i se ofera.
In sectoarele caracterizate de relatii de prestari servicii – cazul securitatii private, atitudinea si pregatirea celui care are contact direct cu clientul pot face diferenta intre succes si insucces, intre pastrarea unui contract sau rezilierea acestuia, daca ne referim la paza si protectie. Rezultatul evaluarii ajuta managerii societatilor sa identifice corect problemele dintr-un obiectiv de paza, si care sunt masurile ce se impun pentru respectarea standardelor de calitate a serviciilor prestate. Principalele avantaje sunt acelea ca acest tip de evaluare permite surprinderea comportamentelor firesti ale agentului de securitate in conditiile naturale de desfasurare a lor, in momentul de desfasurare a lor, evitandu-se astfel erorile datorate memoriei sau subiectivitatii.

Valabilitatea permisului de port-armă. 5 ani vs 3 ani

Probabil nu va exista vreun psiholog care să nu încurajeze efortul Colegiului Psihologilor în încercarea acestuia de a modifica valabilitatea permisului de armă, valabilitate care în prezent este foarte mare, de 5 ani. În acest interval de 5 ani pot interveni o serie de modificări de ordin medical, psihologic – afectiv, cognitiv și chiar comportamental, ce pot schimba traiectoria vieții unei persoane într-o așa manieră încât această perioadă de valabilitate este absolut necesar să fie redusă, chiar și numai preventiv.

Există efecte psihologice pentru oricare schimbare majoră de viață, orice schimbare fiind insoțită de stres și anxietăți inerente, dar și de un proces de adaptare care poate avea o finalitate pozitivă sau nu. Omul e o ființă bine integrată în mediul social, astfel că psihismul său va exprima în toate interacțiunile sale cu acest mediu, survenind dereglări de integrare din tot felul de cauze: lipsa de înțelegere a anturajului, scăderea capacității de adaptare, etc, toate acestea având ecou la nivelul psihismului.

Evaluările periodice sunt absolut necesare pentru a avea informații despre gradul de producere a unor modificări nedorite în comportamentul unei persone și devin imperative acolo unde vorbim de un grad crescut de risc și periculozitate ce îl presupune calitatea de a deține, purta și folosi o armă letală/neletală.

Integritatatea în structurile antifraudă

Evaluarea psihologică a personalului din structurile antifrauda devine obligatorie, conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității A.N. A. F., publicată în Monitorul Oficial, în 29 iunie 2013.

Pentru ocuparea funcțiilor publice în cadrul structurii antifraudă, persoanele vor trebui să îndeplinească câteva condiții minime din punct de vedere psihologic, și anume: promovarea evaluărilor psihologice complexe, dar și a evaluărilor de integritate, inclusiv prin evaluarea personalului Direcției generale antifraudă fiscală din punct de vedere psihologic și al comportamentului simulat, de către personal sau cabinete de specialitate.

Înclinația spre respectarea regulilor și incoruptibilitatea sunt cei mai buni indicatori ai integrității. Scorurile maxime ale integrității ar trebui să apară în rezultatele evaluărilor persoanelor capabile, foarte conștiincioase, cumpătate, responsabile, serioase, stabile, pe care se poate pune baza. Astfel, vom descoperi persoane de încredere, constante și temeinice, ce dețin o capacitate de organizare remarcabilă, punctuale, care vor pune întotdeauna datoria și disciplina pe primul plan. Dezaprobă vehement orice privilegiu sau favoritism, sunt corecte și integre, gradul de conformism față de autoritate și reguli este foarte ridicat, sunt ordonate, sincere și statornice.

Scoruri mici vom întâlni la persoanele ce nu manifestă loialitate, se abat de la morală, sunt nepăsătoare, îndatoririle de serviciu li se par plictisitoare și banale, destul de iresponsabile și neimplicate, risipitoare și libertine. Necinstite în cele mai multe cazuri, suspicioase, răzvrătite, încrezute, pline de orgoliu, nu le pasă de autoritate, sunt dezordonate și au obiceiul să acționeze sub imperiul impulsului. De regulă, se consideră firi independente și se mândresc cu asta, motiv pentru care se conformează cu mare greutate regulilor care li se impun, și asta doar atunci când știu că pot fi descoperite și sancționate. Refuză obiceiurile ce le îngrădesc libertatea de a acționa, la locul de muncă sunt comode, nu se implică în activitățile care nu le trezesc interesul doar pentru că e o îndatorire de serviciu. Sunt persoane risipitoare cu resursele societății, deloc cumpătate, moderația nu le caracterizează nici viața profesională, nici cea personală. De cele mai multe ori sunt înșelătoare, nu manifestă loialitate față de angajator, au impresia că sunt tratate incorect fără motiv.

În următoarea perioadă, Colegiul Psihologilor din România va stabili și comunica setul de teste psihologice ce este recomandat să fie utilizat de către psihologi pentru realizarea acestei evaluări. În linii mari, testul de integritate vizează potențiala existență sau inexistență a uneia sau mai multe zone de vulnerabilitate în cazul unei persoane ce urmează să ocupe un post important etc. Exemple : dependența de droguri, jocuri de noroc, prejudicii aduse angajatorilor anteriori, sume de bani neachitatate la persoane fizice sau la bănci, infracțiuni comise nedescoperite de poliție, concedieri ca sancțiuni și altele.

Autoritatea aparenta a paznicului din spatiile publice

Daca agentul de securitate din obiective de tip proprietati private – fie ca vorbim despre sedii de firme, santiere, etc. – dispune de influenta, de puterea de a da dispozitii si de a fi ascultat, deci de o oarecare autoritate, in cele publice, acesta pare sa fi pierdut controlul situatiei. Sunt semnalate zeci de cazuri in care acestia pur si simplu nu reusesc sa se impuna, in special in parcuri si gradini publice, piete pietonale si alte amenajari ale spatiilor publice, unde trecatorii/vizitatorii nu tin seama de recomandarile paznicilor, le ignora indicatiile si refuza sa le recunoasca autoritatea cu care acestia sunt investiti.

Desi factorul care influenteaza in mod direct nivelul de obedienta este acolo, si anume prezenta fizica a agentului de securitate, el ar trebui sa isi poata impune cu usurinta autoritatea, insa nu reuseste. Explicatia este una simpla: trecatorul, deci persoana obedienta, pentru a se supune autoritatii si a viza evitarea sanctiunii, ar trebui mai intai sa aiba si certitudinea ca superiorul este mai competent decat el, sa ii recunoasca legitimitatea. Cum aceasta conditie esueaza in a fi indeplinita, autoritatea acestuia ramane undeva… doar la stadiul de autoritate pretinsa.

Influenta sociala in care comportamentul cuiva se modifica ca urmare a unui ordin primit din partea unei alte persone cu autoritate se numeste obedienta. Cu cat este mai mare diferenta de statut dintre cele doua persoane, cu atat influenta va fi mai puternica. Agentul de securitate nu are un statut atat de bine conturat, de unde si decalajul intre autoritatea pretinsa si lipsa recunoasterii ei.

Scopul prezentei paznicului unui parc public nu este acela de a pazi iarba si veveritele, ci asigurarea climatului de ordine si liniste publica. Agentului de securitate din spatiile publice ori ii lipseste puterea de a se impune si capacitatea de a controla sau de a conduce pe cineva din varii motive, printre care putem mentiona slaba pregatire sau selectia necorespunzatoare, ori, pur si simplu, nu ii este recunoscuta aceasta autoritate. Prin urmare, el este tratat in consecinta, mentinerea ordinii in spatiile publice ramanand doar pe hartie.

Dreptul de folosire a armelor neletale ar trebui restrictionat?

In ultimul timp s-a inregistrat un numar mare de evenimente produse cu arme neletale, insa detinute legal (mai precis, 92 in anul 2012, 97 in anul 2011). In cele mai multe cazuri, acest gen de arme au fost utilizate cu depasirea limitelor legitimei aparari sau a starii de necesitate.

Examenul psihologic utilizat de catre specialistul ce acorda aviz psihologic favorabil in sensul autorizarii de procurare a acestor arme, este important sa contina o metodologie care sa cuprinda analiza riscurilor comportamentale, evaluarea personalitatii, a inteligentei cognitice, a maturitatii socio-afectiva si a nivelului de agresivitate, toate in incercarea de a micsora numarul de evenimente tragice produse pe fondul folosirii acestor tipuri de arme.

Legea nr. 295/ 2004 privind regimul armelor si munitiilor privind procurarea si instrainarea armelor neletale spune ca persoanele fizice pot procura, in scopul detinerii, respectiv a portului si folosirii a cel mult doua arme neletale de autoaparare. In contextul de mai sus, se impune restrictionarea dreptului de port si folosire a armelor neletale prin introducerea si pastrarea acestora la domiciul celui autorizat sa le detina. Trebuie subliniat si faptul ca in celelalte state ale Uniunii Europene, pistoalele cu bila de cauciuc sunt interzise populatiei, iar cele cu gaz urmeaza si ele sa fie restrictionate datorita usurintei cu care acestea pot fi modificate in vederea utilizarii munitiilor cu proiectil.

Evenimentele cu arme neletale se produc si ca urmare a necunoasterii prevederilor legale, in special a celor referitoare la detinere, portul si folosirea acestor arme, caz in care se justifica si absolvirea unui curs de instruire teoretica si practica, organizat de o persoana juridical autorizata pentru aceasta activitate.

Cerintele psihologice ale dispecerului de alarmare

Dispecerul este persoana care trebuie sa fie capabila sa indentifice circumstantele in care se impune interventia echipajelor mobile la obiectivul monitorizat al clientului, sa poata coordona cu succces actiunile acestora, sa intocmeasca cu mare acuratete si detaliat raportul-sinteza de la finalul programului, sa verifice starea de functionare a echipamentelor de monitorizare, etc. Dar ce presupun toate acestea din punct de vedere psihologic? In primul rand, candidatul ideal pentru functia de dispecer trebuie sa fie apt din punt de vedere psihic (si clinic sanatos), acest lucru fiind o conditie obligatorie inca de la accesul acestuia la specializarea in meserie.

Si totusi, care sunt acele caracteristici care fac o persoana apta (sau nu) de a detine functia de dispecer? Importanta stapanirii de sine in situatii limita este o insusire extrem de valoroasa. Exista situatii care necesita respectarea procedurilor de urgenta si in care responsabilitatea si disciplina devin cruciale, nu sunt putine cazurile in care au fost prevenite accidentari sau evitate agravari ale unor situatii déjà create. Inclinatia spre respectarea regulilor reprezinta un indicatorul al faptului ca persoana evaluata este caracterizata de corectitudine, constiinciozitate si integritate, are un gradul de conformism crescut fata de autoritate si reguli, capacitate de autoorganizare, punctualitate, incredere, precautie, sunt persoane care isi iau obligatiile în serios, care pun accentul pe datorie si disciplina si dezaproba privilegiile si favoritismul, astfel ca inclinatia persoanei catre repectarea regulilor devenind o bila alba in orice examinare psihologica ce vizeaza evaluarea dispecerului de alarmare.

Dispecerul are, printre alte atributii, aceea de a raporta pericolele cat mai prompt si mai detaliat persoanelor abilitate, prin urmare reactiile prompte, dinamismul, prezenta de spirit în situatii presante, implicarea, capacitatea de mobilizare în sarcina, comportamentul in situatiile de esec, perseverenta, preferinta pentru actiune, adaptabilitatea, flexibilitatea, eficienta în situatii incerte, realismul, asumarea constienta a riscului, orientarea spre actiune si spontaneitatea, toate sunt trasaturi –cheie.

Spiritul de observatie, ca trasatura generala, ne ofera indicii relevante despre vigilenta, atentia, memoria auditiva, imagistica, topografica, capacitatea de concentrare, timpul de reactie, estimarea distantei si vitezei, reactivitatea, controlul atentional, rezistenta la factorii perturbatori (zgomot, oboseala), toleranta crescuta la frustrare, dinamismul, activismul, capacitatea de discriminare vizuala, orientarea în spatiu, viteza de inspectie vizuala, atentia sustinuta, dar si cea comutativa. Un dispecer de alarmare are nevoie de toate aceste calitati pentru a performa in conformitate cu asteptarile oricarei companii de securitate.
Ca si agentul de securitate, dispecerul trebuie sa fie capabil de a respecta dubla ierarhie, in conditiile in care acesta trebuie sa indeplineasca si cerintele beneficiarului cu mult profesionalism, sa rezolve evenimentele neprevazute in conformitate cu acesta, cateodata chiar indeplinirea unor sarcini suplimentare. Se evidentiaza caracteristici ca: focalizarea pe client, sociabilitatea, abordabilitatea, aptitudinile de comunicare si relationare, spiritul de intrajutorare, disponibilitatea, tratamentul prioritar, ascultarea activa, capacitatea de cooperare, comportamentul participativ, întreprinzator, disponibilitatile socio-relationale, adaptabilitatea, toleranta, tendinta de a face o buna impresie, placerea pentru interactiunile sociale si empatia.

Reactia la stress/monotonie ar fi ultima trasatura fara de care nicio evaluare psihologica nu ar putea fi considerate completa, fiindca ea este cea care pune accent pe toleranta la ambiguitate, asumarea riscului, preluarea initiativelor, ocolirea activitatilor monotone, persoanele ce considera schimbarile drept provocari, iar dispecerul de alarmare este de asteptat sa se intalneasca cu luari de decizii în situatii de incertitudine. Greselile costa. Atat beneficiarul serviciilor de paza, cat si compania de paza ce presteaza serviciile de securitate. Organizatiile pot reduce sau elimina unele incompatibilitati cu fisa postului, accentuarile sau dizarmoniile, prin angajarea celui mai potrivit candidat. Aceasta preocupare de a selecta si de a repartiza persoana cea mai potrivita pentru functia ocupata ar trebui sa fie efectuata de un specialist si sa reprezinte a prioritatate a departamentului de resurse umane a companiilor de securitate, de preferat inainte ca acestea sa afle cat costa, mai exact, o greseala in paza si securitate.

Profiling

Testele de evaluare a personalitatii sub diferitele ei aspecte reprezinta un instrument foarte util companiilor de securitate si in special celor din domeniul serviciilor de paza, monitorizare si interventie unde principala resursa folosita este resursa umana.

Evaluarea psihologica reala a angajatilor, spre deosebire de avizarea psihologica formala practicata pe scara larga in piata, aduce companiilor o serie de beneficii intre care: avertizari cu privire la elementele potential periculoase (instabilitate emotionala, tendinta spre furt etc), extinderea cunoasterii angajatilor dincolo de perceptiile si inputul sefului de obiectiv, etc., obiectivarea evaluarii prin folosirea unui intrument standard spre deosebire de evaluarile subiective ale mai multor sefi de obiectiv etc, alocarea mai buna a resursei umane pe posturi pe baza evaluarii unitare si standardizate.

In acest scop, securityportal.ro a dezvoltat bateria SVET (Security & Vulnerabilty Evaluation Tool) ce consta intr-o suita de teste dedicate pe diferite aspecte ale personalitatii ce prezinta interes in serviciile de securitate, acestea putand fi acesate individual sau pe baza unor baterii configurate de specialistul nostru sau create conform cerintelor dvs.

Reguli. Tendința de a le respecta sau încălca?

Corectitudinea, conștiinciozitatea, integritatea, responsabilitatea și disciplina. Ei sunt indicatorii ce evidențiază înclinația unei persoane de a nu se abate de la reguli atât în viață personală, cât și în cea profesională. Au rol de predictor al reușitei, iar atunci când locul de muncă este în domeniul securității, unde se impune un grad mare de conformism vis-a-vis de reguli și autoritate, accent pe datorie și disciplină, dar și dezaprobarea pentru privilegii și favoritism de orice fel, ele devin indispensabile. Constiinciozitatea cu toate fațetele ei – competență, ordine, simțul datoriei, auto-disciplină și deliberare – este extrem de apreciată în orice profesie, dar acolo unde tentația de a te lăsa corupt e prezentă la tot pasul, ea devine cea mai de preț calitate de care poate dispune persoana ce-și dorește să facă o carieră în securitate.

Conturând un profil psihologic pentru agentul de securitate ce încalcă reguli, în linii mari găsim o persoană nepăsătoare, dezordonată, iresponsabilă, de multe ori chiar turbulentă. Se consideră o fire independentă și se mândrește cu asta, motiv pentru care se conformează cu mare greutate regulilor care I se impun, și asta doar atunci când știe că poate fi descoperit, eventual și sancționat. Refuză din principiu aproape orice obiceiuri ce îi îngrădesc libertatea de a acționa, iar la locul de muncă este de regulă comod, indiferent, îl observăm neimplicandu-se în activitățile ce nu îi trezesc interesul. Este o persoană risipitoare cu resursele societății, iar moderația nu o caracterizează nici în planul personal. De multe ori e necinstit și înșelător, nu manifestă loialitate față de angajator, e suspicios și răzvrătit, are impresia că e tratat incorect fără motiv, e orgolios, nu îi pasă de autoritate, și are obiceiul să acționeze sub imperiul impulsului de moment. Tot aici putem încadra și agentul de securitate ce încearcă să respecte regulile, însă reușește să o facă cu mare greutate. Aici, gradul de conformism față de norme și reguli este destul de redus, ar prefera să mintă decât să recunoască o greșeală, fie ea una banală, fără urmări. Minte ușor, iar loialitatea față de locul de muncă sau de șefi nu îl caracterizează. E orgolios și îi lipsește simțul răspunderii, nu îi place să aibă responsabilități și fuge de ele ori de câte ori se ivește ocazia. Destul de impulsiv în acțiuni, urmărește privilegii și avantajele nemeritate sau câștigate extrem de ușor, cu un minimum de efort. Dacă este amenințat, face un efort și se supune regulilor, însă frustrarea nu-I va permite să continue în acest mod care contravine firii sale pentru prea mult timp, revenind foarte repede la vechile obiceiuri.

Este evident că agentul dezirabil din punctul de vedere al înclinației spre respectarea regulilor se evidențiază printr-o bună tendință de a respecta reguli, e o persoana chibzuită și responsabilă, onestă de cele mai multe ori, deschisă și echilibrată. Îi place ordinea, lucrurile bine făcute, și se supune cu ușurință disciplinei și obiceiurilor, mai ales dacă acestea sunt în concordanță cu ideile sale. Își recunoaște cu ușurință greșelile, nu este vanitos și acceptă sfaturile primite, dar nu îi este teamă să spună ceea ce gândește atunci când lucrurile nu I se par că merg în direcția dorită sau atunci când sfaturile primite nu le consideră a fi cele mai potrivite. Incoruptibilitatea, devotamentul, fidelitatea și caracterul integru îl fac o alegere foarte bună pentru orice funcție încadrată în personalul de pază, unde integritatea pare a fi una dintre cele mai importante calități de care acesta poate dispune.

La polul opus al persoanei care obține plăcere din a încălca reguli avem persoana extrem de capabilă, foarte conștiincioasă, cumpătată, responsabilă, cât se poate de serioasă și de stabilă, agentul de securitate în care se poate pune baza. E de încredere, constant și temeinic, deține o capacitate de organizare remarcabilă, este punctual și pune întotdeauna datoria și disciplina pe primul plan. Dezaprobă vehement orice privilegiu sau favoritism, este corect și integru, gradul de conformism față de autoritate și reguli este foarte ridicat, nu este genul care să își susține ideile când acestea nu urmăresc aceleași linii generale cu ale celorlalți, însă este ordonat, sincer și statornic, ceea ce îl transformă într-o alegere foarte bună pentru pază