Marea majoritate a agenților de securitate/paznicilor se află în situații sociale dezavantajoase, ceea ce creează un cadru prielnic pentru o rată mai ridicată de afecțiuni psihice decât ceilalți ce dispun resurse financiare ce le permit menținerea unui nivel decent de trăi, cât și de oportunități educaționale și de muncă. Se poate contura o interdependență între sărăcie și incidența depresiei la agenții de securitate, prin expunerea mai mare la experiențe stresante, urmate de incapacitatea de coping datorată uneori diferențelor individuale dar și în ceea ce privește dezavantajul lipsei relațiilor sociale suportive.
Întâmpinând atâtea dificultăți și neajunsuri, agenții de securitate pun tristețea, disperarea, teama și anxietățile pe seama acestora, ignorând faptul că ar putea suferi de o boală psihică. Rămasă nedescoperită și netratata, de cele mai multe ori aceasta are tendința să se agraveze. Când aceștia cer totuși ajutorul prietenilor, sfaturile lor nu sunt cele mai potrivite, în sensul că sunt tentați să pună depresia pe seama lipsurilor, gândindu-se că odată ce problemele financiare împreună cu restul cauzelor ce au provocat-o dispar, dispar și consecințele.
În condițiile în care psihozele au cea mai înaltă prevalență la clasele inferioare, statutul socio-economic deficitar este asociat cu prevalența ridicată a tulburărilor afective, ca: depresie, tulburări bipolare, tulburări induse de alcool și substanțe, tentativele de suicid apar cel mai des la categoriile sociale asociate cu destabilizarea socială și deprivarea socio-economică, corelația dintre sărăcie și afecțiunea psihică pare să se evidențieze destul de ușor.
Asocierea între clasa socială și afecțiunile psihice este una destul de complexă. Studiile arată că persoanele din clasele sociale inferioare au o probabilitate mai ridicată de spitalizare și rămân în spital mult mai mult timp decât cei din clasele de mijloc. Studiile indica, de asemenea, faptul că acele caracteristici ale personalității asociate cu vulnerabilitatea la stres ca: stima de sine scăzută, fatalism și inflexibilitate intelectuală, sunt mai frecvente la persoanele ce se află în condiții defavorizate. Condițiile stresante în care se găsesc categoriile de persoane nevoiașe reprezintă un factor de risc major pentru dezvoltarea de afecțiuni psihice, unde sărăcia creează un sentiment de frustrare și de izolare socială. Acolo unde sărăcia pare corelată cu rate ridicate ale afecțiunilor psihice, iar afecțiunile psihice par să conducă la un trai sărăcăcios, putem spune ca acestea, până într-un punct, se autoconsolidează.
Banii cu siguranță nu garantează sănătatea mentală, așa cum nici absența lor nu conduce în mod necesar la declanșarea afecțiunilor psihice. Chiar și-așa, sărăcia poate fi considerată atât determinant, cât și consecință a unei slabe sănătăți mentale.
psihologia.securitatii 