Influenta gradului de izolare asupra oboselii, satisfactiei in munca si asupra stresului resimtit

Atat in obiectivele izolate, cat si in cele neizolate, se poate vorbi despre o serie de factori potentiali ai stresului, numarul acestora fiind mai ridicat pentru cei care isi desfasoara activitatea in obiective izolate. Studiind modul in care sursele de tensiune se resfrang asupra starii generale a agentilor de securitate si comparand diferentele dintre cei ce isi desfasoara munca in obiectivele izolate si neizolate, rezultatele sunt semnificative pentru scala gradul perceput de oboseala, agentii de securitate din obiectivele izolate prezentand mai multe simptome de oboseala. In comparatia dintre cele doua tipuri de obiective, se observa o diferenta semnificativa intre mediile la scala de bine generala, demonstrand ca agentii de securitate din obiectivele izolate resimt oboseala intr-un mod mai dramatic. Mai mult decat atat, comparand mediile obtinute la scala de satisfactie cu munca intre cei din obiective izolate si neizolate, rezulta ca cei din obiective izolate manifesta un grad mai mare de satisfactie decat cei din obiective neizolate. Rezultatele par paradoxale: agentii de securitate din obiective izolate percep o mare parte din mediul muncii ca fiind surse de tensiune si manifesta simptome de oboseala fizica si psihica, si cu toate acestea, este lotul la care s-a gasit un nivel mare de satisfactie in munca (comparativ cu cei din obiective neizolate). 

            Pentru cei din obiective izolate, satisfactia in munca intrinseca are predictori anumite surse de tensiune de la locul de munca: substimularea, lipsa relatiilor de la locul de munca, conditiile de desfasurarea ale muncii, dar si nivelul de stres perceput de catre agentii de securitate si nivelul de control prin care isi poate reduce starea de stres. Pentru cei din obiective izolate are o mare importanta lipsa relatiilor la locul de munca si substimularea muncii decat pentru agentii din obiective neizolate. In legatura cu cei din obiective neizolate, putem afirma ca suportul social si relatiile interpersonale reprezinta puternici moderatori ai stresului, lipsa acestora reprezentand un stresor important pentru cei din obiective izolate.

            Pentru cei din obiectivele cu spatiu restrans de actiune, izolat, supus monotoniei si plictiselii, dar si vulnerabil, nivelul stresului are o valoare mai ridicata. Restrangerea libertatii, lipsa informarii, mediul inchis si activitatile monotone sunt resimtite surse de tensiune de catre agentii de securitate. Astfel, lipsa relatiilor de munca, lipsa sistemelor suplimentare de securitate (usi zavorate, camere de luat vederi), munca neprovocatoare, neputinta de a beneficia de ajutor in caz ca este nevoie, lipsa diversitatii lucrurilor de facut, insuficientele posibilitati de aparare si lipsa comunicatiilor imediate, reprezinta stresorii cei mai critici.

            Frustrarea agentilor de securitate din obiective izolate este resimtita cu deosebita tarie si pe planul timpului. Organizarea foarte monotona a timpului produce sentimente de frustare continua, la care se adauga si frustrarea resimtita prin limitarea spatiului de miscare. Exista o corelatie puternica a sentimentului de frustrare datorate monotoniei si interdictiei de a depasi perimetrul si gradul de izolare al obiectivului. 

            Un factor potential de stres intalnit in mod egal atat la agentii de securitate din obiectivele izolate, cat si din cele neizolate, il reprezinta siguranta locului de munca cu referire generala la posibilitatea disponibilizarii, dar si specifica, la posibilitatea intreruperii contractului cu beneficiarul. Factorul potential de stres privind riscul prezentat de exercitarea serviciului de paza nu prezinta valori ridicate. Putem explica acest lucru prin faptul ca notiunea de „stres inopinant” nu se justifica din moment ce a patrula pe un anumit sector inseamna a te astepta la orice eveniment in acea arie. Dorinta unui castig mai mare si reticenta la nou sunt alte doua surse generatoare de stres indicate de agentii de securitate. Din pacate, nu exista foarte multe modalitati de motivare puternica a lor pentru a ramane prea mult in sistem.

            Sentimentul de teama in ceea ce priveste riscurile specifice activitatii de paza coreleaza puternic cu lipsa instructiei. Un agent insuficient instruit va fi dominat de sentimente de insecuritate si teama. Dificultatile serviciului pe timp de noapte, imposibilitatea profitarii pe deplin de zilele libere – pe fondul schimbarilor in program dese – sunt valabile in ambele tipuri de obiective, ceea ce ne sugereaza cautarea altor factori ce pot explica diferenta din perceperea nivelului de stres.

            Corelatia oboseala-izolare se justifica prin faptul ca agentii trebuie sa monitorizeze sediul clientului singuri, iar incarcatura mentala nu este foarte stimulativa. In aceste cazuri, personalul de securitate face eforturi sa ramana atent, treaz, concentrat. Aceste situatii au ca rezultat vigilenta scazuta si o reducere a abilitatii de a reactiona, care este un efect colateral monotoniei.

, ,

  1. Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: