Arhiva pentru mai, 2012

Autoeficacitatea crescuta poate duce la esec in paza

Autoeficacitatea perceputa in paza se refera la convingerea agentului de securitate in capacitatile sale de a-si mobiliza resursele cognitive si motivationale care ii sunt necesare in indeplinirea sarcinilor de paza cu success, in special a celor neprevazute. Este anticiparea rezultatelor pozitive in actiunile intreprinse datorita cunostintelor si abilitatilor posedate. Insuccesul tinde sa fie atribuit efortului redus care a fost investit in sarcina si in mai mica masura lipsei competentei necesare pentru indeplinirii sarcinii. Cu alte cuvinte, autoeficacitatea crescuta se asociaza cu atributii autoprotectoare ale esecului sau succesului.

Danger breeds on too much confidence, ne spune un faimos citat. Intr-adevar, in activitatile de paza si protectie, ca si in alte situatii cum ar fi, de exemplu, a vorbitului in public, prea multa incredere se dovedeste a fi cel putin la fel de rea ca si prea putina incredere. Contrar a ceea ce se crede, agentii de securitate cu o puternica incredere in sine nu sunt decat in aparenta feriti de riscul de a cadea prada atacurilor sau pericolelor de orice natura, ori mult mai rezistenti in acesta privinta, fiind de fapt chiar cei cu o mai slaba incredere in sine. Acest lucru aparent paradoxal poate fi explicat prin faptul ca neincrederea lor genereaza o usoara stare de anxietate care ii face sa se tina la distanta de potentialele pericole sau tentatii.

Increderea prea mare in sine se traduce prin aroganta, care in linii mari se rezuma la a nu te cunoaste in mod realist, a-ti supraestima adevarata valoare si capacitate. Sentimentul de incredere in fortele proprii nu trebuie sa creasca de unul singur, ci ar trebui insotit si de imbunatatirea abilitatilor si calitatilor unei persoane. E mai mult o problema de cauzalitate aici, la modul ca te-ai pregatit, prin urmare ai incredere in tine si succesul urmeaza, succesul se intampla atunci cand oportunitatea intalneste mintea pregatita.

Nu minimalizam puterea increderii in sine, sentimentul ca putem lua deciziile importante pentru noi si puterea de a ne guverna in mare parte viata, fiindca lipsa acestei increderi genereaza senzatia lipsei de putere, a sentimentului de neajutorare, ceea ce poate duce la o parere negativa despre sine, care va determina o dezapreciere din partea celorlalti. Cu toate acestea, in paza nu este de dorit increderea naiva, oarba sau orgolioasa. Doar siguranta de sine rationala, dobandita prin experienta de viata, prin autocunoastere este cea care confera suport actiunilor si deciziilor in conditii de incertitudine, prin urmare prezenta acestei trasaturi ar trebui sa fie urmarita in procesul de recrutare, dovedindu-se a fi unul dintre criteriile care atarna greu in balanta selectiei unui candidat pentru postul de agent de securitate.

, , , ,

Scrie un comentariu

Agresivitatea simbolica si ostilitatea locului de munca

Nu toate obiectivele de paza se constituie in locuri excelente de munca. Pornind de la conditiile grele de munca pe care le poate presupune un santier in constructii, la gradul de risc ce il prezinta importanta obiectivului, pana la monotonia muncii, restrictiile de a depasi perimetrul pazit,defasurarea muncii in aer liber, eventual si cu echipament neadecvat sau riscul atacului fizic. In astfel de obiective, agentii de securitate nu pot lucra intotdeauna la capacitate maxima, nu pot fi productivi tocmai din cauza conditiilor de munca. Pe langa toate acestea, un loc de munca ostil poate fi caracterizat si prin suprimarea abilitatii naturale a oamenilor de a se exprima, opusul unui mediu de lucru care promoveaza creativitatea si vitalitatea. In cazul in care obiectivul nu este izolat si munca se desfasoara la sediul clientului sau impreuna cu alti muncitori, exista situatii cand se raporteaza ostilitati fata de serviciul de paza, ostilitati ce se fac remarcate prin: abuzuri verbale impotriva agentului de securitate, indiferent de motiv, demonstratii de putere si provocari pe marginea unor amenintari imaginare la adresa autoritatii, incercarea limitarii capacitatii agentului de paza de a fi creativ si de a-si face treaba in cel mai adecvat mod, impunerea unor reguli ineficiente sau absurde, etc.

Agresivitatea bazata pe ostilitate nu cuprinde numai acte de agresiune fizica, ci si acte de agresiune psihologica, atingeri ale sentimentului de mandrie, ale autoaprecierii sau ale demnitatii. Acest aspect psihologic al ostilitatii mai este cunoscut si prin sintagma ‘agresivitate simbolica’, si cuprinde comportamente ca barfitul, calomnia, insulta, distrugerea unor bunuri cu o mare insemnatate emotional pentru celalalt, nu neaparat cu valoare materiala, manifestarea respingerii sociale.

Starea sanatatii celor care sunt agresati cunoaste o inrautatire, zilele de concediu se inmultesc (angajatii incearca pe cat posibil sa ii evite pe agresori), fluctuatia personalului ia amploare si odata cu ea se maresc costurile recrutarii, angajarii si pregatirii angajatilor noi, iar daca agresivitatea este tolerata in organizatie, devenind permanenta, angajarea de personal nou poate deveni dificila din cauza reputatiei patate ce afecteaza organizatia.

, ,

Scrie un comentariu

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 31 other followers